Ce se întâmplă dacă Moldova aderă la UE în 2010?

Prof. univ. dr. Mihai Patraş vicepreşedinte al Asociaţiei Economiştilor din Moldova

Uniunea Europeană este o construcţie de state unică şi fără precedent, care în 2004, urmare a penultimei extinderi, a devenit cel mai mare pol economic mondial, reuşind să devanseze SUA după mărimea absolută a Produsului Intern Brut (PIB), cu peste 3% în acel an. În 2005, decalajul a sporit la peste 5% în favoarea UE.

CE-AR FI FOST DACĂ... E firesc că parlamentul RM a votat unanim în favoarea integrării în UE – deşi întârziat, în special, în comparaţie cu Ţările Baltice, dar şi cu statele Europei Centrale şi de Est. Cu toate că „lungimea drumului” spre UE diferă de la o ţară la alta, statele mici ca Slovacia, Estonia, Lituania, Letonia, Slovenia au reuşit acest lucru doar în câţiva ani. Deja în trei-patru ani după aderare, PIB-ul per capita al acestor state l-a devansat cu 50-100% pe cel al Federaţiei Ruse, „prima printre egali” în ex-URSS. Conform datelor Băncii Mondiale, în 2005, venitul naţional brut, la paritatea puterii de cumpărare, a constituit 10.640 USD per capita în Rusia, în timp ce în Letonia – 13.480, Lituania – 14.220, Slovacia – 15.760, Slovenia – 22.160 USD, decalajele crescând şi mai mult în anii următori. În aceeaşi ordine de idei, toate ţările recent aderate au depăşit cu mult nivelul maxim de dezvoltare de până la trecerea la noile relaţii economice. Ţările din spaţiul CSI în fond nu au reuşit acest lucru, cu excepţia celor ce se bazează pe dezvoltarea extensivă a industriei extractive. Aderarea mai grabnică a RM la UE ar avea consecinţe pozitive atât imediate, cât şi pe termen mediu şi lung. Astfel, dacă RM ar adera la UE în 2010, deja începând cu anul 2011 ar fi vizibile urmările semnificative şi benefice pentru întreaga populaţie.

MOLDOVA, NU MALDIVE.

Aderarea la UE va schimba automat statutul regional şi european al RM. După importanţa sa, aceasta poate fi comparată cu adoptarea Declaraţiei de Suveranitate şi a celei de Independenţă, sau chiar mai mult. Dacă cele din urmă au avut o însemnătate preponderent politică, cu posibilităţi majore externe, însă nevalorificate încă pe parcursul a două decenii, atunci integrarea în UE va avea, înainte de toate, consecinţe economico-financiare semnificative, rapide şi palpabile pentru întreaga populaţie, indiferent de vârstă, etnie, stare socială. Moldova nu ar trebui „să inventeze” mai multe lucruri, ci doar să se conformeze normelor existente ale UE. Dacă actualmente, adeseori, RM e confundată cu Insulele Maldive din Oceanul Indian, atunci aderarea la UE ar readuce-o firesc în Europa. Aceasta pentru că orice persoană cu un nivel mediu de pregătire economico-geografică cunoaşte UE şi ţările membre ale acestei comunităţi. Prin urmare, se va schimba şi atitudinea faţă de RM din partea oricăror terţi. De exemplu, astăzi, Estonia – cu o populaţie de patru ori mai mică decât a noastră – are o poziţie internaţională net superioară celei a RM.

CETĂŢENIA EUROPEANĂ. Obţinerea statutului de ţară membră a UE ar însemna redobândirea de jure a cetăţeniei europene. Pentru cei 350-400 mii cetăţeni ai RM deja aflaţi în Vest, aceasta ar însemna o întoarcere nestingherită acasă, dar şi plecarea înapoi la locul de muncă provizoriu în oricare ţară UE, fără consecinţe juridice şi morale nedorite, fără costuri ilegale şi excesive. Pentru cei de-acasă aceasta ar însemna libera circulaţie în cadrul marelui spaţiu european, unde trăiesc şi muncesc peste 500 milioane de oameni. Cetăţenia europeană ar rezolva neliniştea autorităţilor actuale privind cele circa un milion de cereri de redobândire a cetăţeniei române de către românii basarabeni. De asemenea, Moldova ar deveni mai atractivă pentru cei circa 500 mii de moldoveni care lucrează în Rusia, inclusiv datorită celor patru libertăţi de bază ale UE ce s-ar extinde şi pe teritoriul nostru: circulaţia liberă a persoanelor, mărfurilor, serviciilor şi capitalului. Sondajele au arătat că, după primul an de aderare a României la UE, mai mult de 1/3 din românii aflaţi la muncă provizorie peste hotare sunt decişi să se reîntoarcă definitiv acasă într-un termen scurt. Dacă admitem acelaşi coeficient de revenire acasă şi pentru RM, atunci pentru economia naţională ar putea lucra cu circa 250-300 mii cetăţeni mai mult. RM deja se confruntă cu deficitul populaţiei angajate în câmpul muncii în raport cu numărul pensionarilor. Nesoluţionarea problemei va conserva pensiile la un nivel mizerabil, cu mult inferior minimului de existenţă, va spori morbiditatea şi mortalitatea.

Aderarea la UE ar însemna şi diminuarea rapidă şi semnificativă a economiei tenebre, preponderent criminale. Ţinând cont de proporţiile acesteia şi de posibilităţile de constrângere a ei într-un an-doi după aderare, salariile ar creşte de circa trei ori, până la cel puţin 500-600 dolari pe lună până în 2011-2012. În acest mod, RM ar putea face un salt economic semnificativ: să abandoneze ultimul loc în Europa deţinut acum ca nivel al PIB per capita şi să se plaseze, cel puţin, pe penultimul.

FONDURILE COMUNITARE PENTRU REABILITAREA ECONOMIEI. UE, fiind o zonă a stabilităţii, a prosperităţii durabile şi, de aceea, sigure, determină în marea măsură stabilitatea şi previzibilitatea economiei lumii. Aderarea la UE va însemna abandonarea pentru totdeauna a unui spaţiu economic tradiţional subdezvoltat şi trecerea la un nivel mediu de dezvoltare. Aceasta se va datora inclusiv bugetului comun de circa 1% de PIB al ţărilor membre, care în 2009 a depăşit 130 miliarde de euro. Fondurile acestui buget, pe lângă finanţarea structurilor comunitare şi a programelor UE, se folosesc şi pentru dezvoltarea statelor şi regiunilor cu un nivel inferior de dezvoltare. Astfel, RM poate conta pentru o perioadă medie, de până la cinci ani, pe fondurile comunitare anuale de minim 1-1,5 miliarde de euro. Această sumă ar fi suficientă pentru reabilitarea pe parcursul a câtorva ani a infrastructurii productive şi sociale, cu redeschiderea locurilor aferente de muncă.

REPOPULAREA MOLDOVEI. Obţinerea cetăţeniei europene şi reabilitarea economiei vor contribui la repopularea RM – înainte de toate, a satelor, care au fost abandonate în proporţie de cel puţin 30-40%. De asemenea, revenirea în patrie a românilor basarabeni, cei ce reprezintă majoritatea emigranţilor, ar îmbunătăţi structura etnică a populaţiei… În acelaşi timp, aderarea la UE ar putea real şi rapid contribui la reintegrarea teritorială a RM. În viziunea noastră, declanşarea războiului împotriva RM şi, în consecinţă, divizarea teritorială, a avut loc pentru a păstra influenţa şi controlul Rusiei în Europa Centrală şi de Est, iar după aderarea, în 2002, a Bulgariei şi României la NATO aceste intenţii nu mai sunt valabile.

MANAGEMENTUL ECONOMICO-POLITIC EFICIENT. O altă consecinţă favorabilă a integrării RM în UE ar fi ameliorarea considerabilă a managementului economico-politic. Dacă în ultimii ani, pe parcursul perioadei de tranziţie, au fost constatate acţiuni de extremă în diverse domenii, atunci ţările membre ale UE sunt obligate să se conformeze treptat standardelor comune, care în fond sunt de esenţă centristă. La figurat vorbind, centrist înseamnă cel care circulă sau păşeşte pe drum, pe partea carosabilă, iar a fi extremist înseamnă a circula sau a merge prin şanţuri – fie drept, fie stâng. Pentru un stat tânăr, în care persoanele cu funcţii politice nu au experienţa necesară, este mult mai bine să fie ghidat de ţările cu o experienţă bogată în domenii socio-economice şi politice. Încadrarea acţiunilor economico-politice în cele centriste ale UE va spori cu mult previzibilitatea, stabilitatea, consecvenţa acestora, având efecte favorabile pe termen lung sau nelimitate în timp.

AFLUXUL INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE. Primii ani de aderare vor fi caracterizaţi de afluxuri semnificative de investiţii străine directe (ISD), mult mai mari decât cele existente. Experienţa altor state ne arată că în anii de preaderare, precum şi în anii imediat următori după aderare, IDS sporesc semnificativ, fapt ce va contribui nu doar la redresarea economiei, ci şi la modernizarea ei. Creşterea numărului întreprinderilor mixte moldo-UE va contribui la sporirea şi eficientizarea relaţiilor comerciale externe ale RM. De exemplu, dacă acum energointensitatea finală specifică a unei unităţi a PIB este în RM de circa cinci ori mai mare decât în UE, treptat, fiind parte a comunităţii, acest decalaj se va diminua, reducându-se necesităţile de resurse energetice. Astfel, în primul an după aderarea la UE, România a realizat o creştere a PIB-ului cu 6,1%, în condiţiile diminuării cu 2% a consumului absolut de resurse energetice. Majorarea ISD va avea drept consecinţă sporirea exporturilor şi îmbunătăţirea calităţii produselor de export. Analizele retrospective demonstrează: cota producţiei destinate exporturilor la întreprinderile mixte este superioară, comparativ cu alte entităţi economice. Mai mult ca atât, unele întreprinderi cu capital străin exportă aproape în totalitate bunurile fabricate. Aceasta ar putea contribui într-un timp relativ scurt la creşterea încasărilor din exporturi, respectiv, la ameliorarea balanţei comerciale defavorabile în ultimii ani.

REPREZENTAREA ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN. În cadrul structurilor europene de la Strasbourg şi Bruxelles activează europarlamentari din fiecare ţară – specialişti de înaltă calificare, economişti, jurişti, ingineri, cunoscători ai limbilor oficiale europene. Evident că aceasta va fi valabil şi pentru RM. Cu toate că, formal, aceste persoane sunt demnitari europeni, ele promovează şi interesele ţărilor din care provin. Din partea RM ar putea activa cel puţin 100 de persoane de înaltă calificare şi atunci putem spera că numărul „ambasadorilor” moldoveni va spori semnificativ. O consecinţă favorabilă a aderării la UE va fi şi ameliorarea evidenţei şi statisticii naţionale, creşterea gradului de cuprindere informaţională. Din cauza divizării teritoriale, forţate din exterior, şi existenţei unei cote semnificative a economiei neînregistrate, actualele surse oficiale economice nu sunt suficient de reprezentative.

REDUCERI DIN TAXE DE MEMBRU. În cazul unor negocieri fructuoase cu structurile UE, dată fiind situaţia economico-financiară deplorabilă şi datoriile pentru cotizaţii de membru în diferite organisme internaţionale, RM ar putea beneficia de reduceri importante ale taxelor de membru al UE. Evident că, în perspectiva medie, indiferent de faptul aderării, vor spori preţurile. Aceasta se va produce ca urmare a decalajelor existente între preţurile actuale din RM şi cele medii din UE (de circa două ori, conform estimărilor noastre). Pentru perioada de tranziţie europeană (2007-2013, dacă aderarea are loc în 2010) creşterea medie anuală a preţurilor o estimăm în mărime de, cel puţin, 10%. Statele UE sunt şi vor rămâne principala orientare a relaţiilor comerciale externe. Considerăm că după perioada în cauză, începând cu 2014, creşterea preţurilor ar putea fi nesemnificativă, comparabilă cu media UE.

„OPONENŢII” INTEGRĂRII. Din cauza lipsei unor informaţii exhaustive oficiale şi liber accesibile referitoare la consecinţele potenţiale ale aderării RM la UE, există şi presupuşi „adversari” ai integrării. Considerăm că în „lista” acestora se află capii şi participanţii economiei tenebre, preponderent criminale. Aderarea la UE va însemna real,nu declarativ, căsăpirea graduală a economiei frauduloase şi, drept urmare, creşterea palpabilă a încasărilor legale. Potenţiali adversari ai europenizării RM ar putea fi şi unele structuri din Federaţia Rusă, care s-ar putea lipsi de forţa de muncă moldovenească, actualmente antrenată în economia Rusiei, îndeosebi, a Moscovei. Conducătorilor acestor entităţi le va fi greu de întrerupt relaţiile care s-au format cu anii. Un anumit rol în acest sens, probabil, îl au şi descendenţii din Transnistria, care încă mai deţin anumite influenţe în capitala Rusiei. Din lipsa de date consistente sau din alte motive, potenţialii adversari taciţi ai aderării RM la UE sunt şi unii cetăţeni alolingvi. Transmiterea către Rusia, acum câţiva ani, a unor întreprinderi moldoveneşti, inclusiv din sectorul vitivinicol, în contul datoriilor acumulate pentru carburanţi, poate transforma conducerea acestor entităţi economice în potenţiali adversari ai integrării. Pentru toţi aceştia reiterez că parlamentul, prin votul său unanim, a exprimat dorinţa cetăţenilor RM de a se integra în UE. Tergiversarea atingerii acestui obiectiv major naţional înseamnă perpetuarea unui nivel redus de viaţă, a emigrării în masă şi depopulării localităţilor, a atitudinii proaste faţă de RM din exterior, dar şi din partea cetăţenilor săi, a morbidităţii şi mortalităţii sporite etc.

Prin urmare, procesul de aderare a RM la UE trebuie să fie acompaniat pe larg de multiple explicaţii în acest sens. Deşi majoritatea avantajelor pentru unii parcă sunt evidente, pentru alţii – din contra, trebuie explicate şi chiar demonstrate. În acest context, consider oportun să fie petrecut un sondaj privind aderarea RM la UE concomitent cu alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009. Rezultatele sondajului vor putea servi drept bază juridico-politică pentru accelerarea europenizării noastre.

Sursa TIMPUL