Votul moldovenilor de peste hotare

Cei care menţin Moldova pe linia de plutire nu pot participa la guvernare * Cîţi gastarbeiteri are Republica Moldova şi cîţi din ei votează? * Experienţa internaţională privind votul cetăţenilor aflaţi peste hotare * Mai pot fi deschide secţii de votare în afara misiunilor diplomatice? * Concluzii şi recomandări.

1. Cei care menţin Moldova pe linia de plutire nu pot participa la guvernare

Revendicările unor concurenţi electorali privind asigurarea dreptului de vot al cetăţenilor moldoveni aflaţi la munci peste hotare sînt absolut legitime. Mai mult, este de remarcat că, în cazul de faţă, asigurarea dreptului de vot al gastarbeiter-ilor moldoveni are o legitimitate mai mare decît cea conferită de prevederile legale, consfinţite în Constituţie şi în legislaţia electorală. Marele paradox moldovenesc este că tocmai cei care menţin Republica Moldova pe linia de plutire nu pot participa la guvernarea treburilor publice prin alegerea reprezentanţilor lor în organele reprezentative ale statului.

Într-adevăr, atunci cînd guvernanţii, de exemplu, se laudă că într-un ciclu electoral au reuşit să mărească bugetul de două ori, ei uită să menţioneze adevărata sursă a “succesului fenomenal” – remitenţele gastarbeiter-ilor. În ultima perioadă dintre alegerile parlamentare suma remitenţelor gastarbeiter-ilor a egalat bugetul de stat, reprezentînd aproximativ 1/3 din PIB!

Dacă e aşa, atunci ce atitudine ar trebui să aibă clasa politică, în general, şi guvernanţii, în particular, faţă de gastarbeiteri? Răspunsul este evident – să aibă grijă ca interesele şi voinţa politică a acestora să fie luate în consideraţie.

2. Cîţi gastarbeiteri are Republica Moldova şi cîţi din ei votează?  

Nu încape îndoială că numărul gastarbeiter-ilor moldoveni este impunător. Însă cei care pledează cauza gastarbeiter-ilor moldoveni exagerează numărul acestora, din motive, mai degrabă nobile, pentru a evidenţia importanţa problemei în cauză. De obicei, se vehiculează cifra rotundă de un milion de cetăţeni din cei ~2,4 milioane cu drept  de vot (fără cetăţenii din Transnistria). De fapt, datele din surse diferite, corelate între ele, permit a estima  numărul de gastarbeiteri ca variind între 400-600 mii.

Într-adevăr, aceste estimări, vehiculate de birourile de la Chişinău ale Băncii Mondiale (BM) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI), se corelează foarte bine cu datele Ministerului Dezvoltării Informaţionale (MDI) şi cu datele sondajelor de opinie:

•    potrivit datelor MDI, în afara ţării s-ar afla ~200-300 mii de cetăţeni moldoveni. Cifra este credibilă, întrucît se contabilizează doar cei care părăsesc Republica Moldova prin punctele în care autorităţile moldovene efectuează controlul paşapoartelor. Mulţi din gastarbeiterii care muncesc în spaţiul CSI (numărul lor se estimează a fi de ~200-300 mii) părăsesc Moldova prin punctele de trecere din Transnistria şi ei, probabil, nu nimeresc în bazele de date ale MDI;

•    sondajele de opinie relevă că ~45-50% din familiile din Republica Moldova primesc remitenţe de la rudele aflate la munci peste hotare, deci dacă luăm în consideraţie numărul de familii din Republica Moldova vedem că estimările BM şi FMI sînt corecte;

•    în definitiv, luînd în consideraţie că numărul total de alegători este ~2,4 milioane, iar la alegeri participă ~1,6 milioane, numărul  celor aflaţi peste hotare nu poate depăşi diferenţa celor două cifre, adică 800 de mii. Însă trebuie să lăsăm şi o marjă credibilă pentru manifestarea fenomenului absenteismului. Dacă am estima absenteismul din Republica Moldova la cel mai mic nivel european, de aproximativ 10-15% din numărul total de alegători, atunci am vedea că estimarea numărului celor aflaţi la munci peste hotare, ca fiind de aproximativ o jumătate de milion, este cît se poate de pertinentă.     

Este adevărat că creşterea exponenţială a volumului remitenţilor induce concluzia că numărul gastarbeiter-ilor creşte şi el exponenţial. O altă explicaţia ar fi că cei aflaţi peste hotare se acomodează din ce în ce mai bine cu trecerea anilor, respectiv, cîştigînd mai bine. Dacă e aşa, atunci, gravitatea problemei cetăţenilor moldoveni aflaţi la munci peste hotare constă nu numai în numărul forte mare de aproximativ 1/5 sau chiar 1/4 din cei cu drept de vot, ci şi că cei plecaţi sînt şi cei mai buni cetăţeni, cu iniţiativă, avînd vîrsta între 20-50 ani, capabili să-şi ia propria soartă în mîini.  

În lumina celor expuse mai sus este, practic, cu neputinţă să fie estimat numărul gastarbeiter-ilor care participă la votare. Tabelul de mai jos relevă numărul de moldoveni aflaţi peste hotare, care, în diferiţi ani electorali, au participat la votare.
 
Tabel. Numărul de cetăţeni moldoveni care au participat la votare în străinătate

Adică, din aproximativ o jumătate de milion de cetăţeni peste hotare, la ultimele alegeri au votat aproximativ 2%. Probabil, au votat preponderent studenţii, turiştii şi cei care se află legal pe teritoriile statelor respective. De aceea, putem conchide că din numărul total de gastarbeiteri la ultimele alegeri a votat aproximativ 1%!
Articol complet aici
Sursa UNIMEDIA
 

E oficial: Parlamentul Republicii Moldova a votat unanim ca 5 aprilie 2009 să fie ziua alegerilor parlamentare

Republica Moldova nu va avea timp de o luna Parlament. Deputatii au decis ca alegerile parlamentare sa fie organizate pe data de 5 aprilie, iar mandatul actualului Parlament, ales la 6 martie 2005, expira pe 7 martie.

Primii care si-au facut cunoscuti candidatii din primele  pozitii pe lista electorala au fost   liberalii lui Vlad Filat din PLDM (Partidul Liberal Democrat din Moldova), cu Alexandru Tanase si Mihai Godea, in primele rinduri si Partidul Liberal, care il are cap de lista pe primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca, acesta fiind urmat de Mihai Ghimpu si Anatol Salaru. AMN (Alianta Moldova Noastra) a facut cunoscuta intentia sa pentru candidatura lui Serafim Urecheanu la postul de Presedinte al Republicii Moldova. In prima zi de campanie electorala, cele mai importante partide  politice din tara, s-au prezentat la CEC (Comisia Electorala Centrala) pentru a depune  listele integrale ale candidatilor.

Partidele  sunt veriga cea mai slaba a politicii moldovenesti. Nu alegatorii, cum s-ar crede.

Alegatorul a evoluat,  o parte dintre basarabeni au mai iesit din tara, muncesc peste hotare, au vazut o alta lume, au fost in contact cu o alta mentalitate, cu alte reguli de viata! Acest electorat, care trimite un miliard de euro acasa, anual, este acela care poate, si are tot temeiul sa sanctioneze actuala guvernare. Dar actuala guvernare nu ar fi actuala daca nu ar fi luat masuri preventive…Sau mai bine zis nu a luat nici un fel de masuri pentru crearea birourilor de vot in afara ambasadelor RM peste hotare, inclusiv in tarile unde nu exista reprezentante diplomatice, in schimb exista o numeroasa comunitate de moldoveni. Peste 100.000 de cetateni moldoveni din Spania isi pot exercita liber votul la Ambasada RM din Portugalia sau… din Franta. Acelas lucru in cazul cetatenilor moldoveni stabiliti in Irlanda, pentru care ziua alegerilor ar trebui sa coincida cu un week-end romantic la Londra.

In Franta situatia este relativ favorabila alegatorilor dispersati in diverse regiuni ale Hexagonului, birouri de vot fiind doua: la Ambasada Republicii Moldova la Paris si la Consulatul RM la Strasbourg. Motiv de a vizita Turnul Eiffel si Parlamentul European. Sper…

Violeta Gritcan