Concert la Paris cu orchestra „Lautarii” si Maestrul Nicolae Botgros

Festivalul "Zilele Basarabiei la Paris" cu Orchestra Nationala de Muzica Populara Lautarii

Asociatiile Connexions Moldavie si Toti Romani organizeaza in cadrul festivalului „Zilele Basarabiei la Paris„, un Concert Extraordinar cu Orchestra Nationala „LAUTARII” din Chisinau si Maestrul Nicolae Botgrosalaturi de interpreti cunoscuti din Romania si Republica Moldova precum Sofia Vicoveanca, Ion Paladi, Nicolae Glib, Lidia Bejenaru, Nicolae Cibotaru si Sidor Glib.

In cadrul acestui concert va avea loc lansarea albumului „Dorul Basarabiei” al indragitului interpret de muzica populara, Ion Paladi.

Informatii si rezervari:

06.72.90.90.12 – Violeta
www.basarabiafest.eu

Zilele Basarabiei la Paris editia a III-a 2012

Afis_Ziua_Basarabiei_Paris_2012

Cu ocazia aniversarii a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu Tara, Asociatia Connexions Moldavie, va invita la Editia a III-a a manifestatiilor dedicate ZILEI BASARABIEI LA PARIS la concertul festiv
„DE ZIUA TA, BASARABIE!” cu participarea artistilor
Nicolae Glib, Sidor Glib, Vali Boghean, Dorel Burlacu si Gary Tverdohleb.

Concertul va avea loc

duminica, 1 Aprilie 2012, ora 15.00 Espace Reuilly, 21, rue Hénard, 75012 Paris, linia 8, Montgallet.
Pretul biletelor este de 20€ pe loc si 15€ in pre-vanzare.
Pentru mai multe amanunte intra AICI

Gandul Matei intr-un concert rock de exceptie

Pentru prima data legendara formatie Gandul Matei din Chisinau va concerta la Paris.
Informatii si rezervari bilete:
06.72.90.90.12
06.60.76.43.59
http://connexions-moldavie.eu
http://www.la-scene.com/index.php?p=concerts&date=20110918
Membrii asociatiei „Connexions Moldavie” beneficiaza de reducere.

Connexions Moldavie va invita la teatru

Steaua fara Nume

C’est l’histoire d’un professeur de mathématiques et d’astronomie quelques part en province. Tous les soirs chez lui, il explore le ciel avec son télescope dans le but d’y découvrir des nouvelles étoiles et constellations.

Un soir de printemps, en attendant sur le quai de la gare un colis important pour la suite de ses recherches, que dois lui rapporter un ami de Bucarest, il rencontre une superbe femme dans une robe de soirée. A la suite d’un incroyable concours de circonstances il va l’inviter à passer la nuit chez lui…

Steaua fara nume (en français)

de Mihail Sebastian  

Regizor – Mihai Tarna

Luni  23 mai – Premiera

Luni 30 mai si  luni 6 iunie

ora 20h00

PRET 15 euro

Théatre du Petit Saint Martin

Directions Bernard Destors

17, rue René Boulanger, 75010 Paris

Métro Strasbourg Saint-Denis

Résérvation: 0672909012 Violeta

Connexions Moldavie va invita la nunta!

afis_Nunta_in_Basarabia_mic

Connexions Moldavie va invita la nunta!

Filmul-succes „Nunta in Basarabia” difuzat cu casa inchisa in Republica Moldova si Romania

vine si in PARIS!

Invitati speciali,

co-producatorul Virgiliu Margineanu si co-scenarista Leontina Vatamanu

STAI CONECTAT PE CONNEXIONS MOLDAVIE

sau suna pentru informatii la

06.72.90.90.12

De Ziua Ta Basarabie!

Afis Adrian Receanu

Concert de exceptie de Ziua Basarabiei la Paris!

Muzicieni moldoveni se intilnesc pe scena pariziana pentru al sustine pe Adrian Receanu!

Connexions Moldavie si PRO-Diaspora France

Va invita

Duminica 28 Martie la ora 15h00

In program: …

[mai multe amanunte pe saitul www.connexions-moldavie.eu]

Amprente de bocanci. Damian Hâncu: „Am văzut moartea cu ochii»

După mai bine de trei săptămâni de la protestele violente din centrul Chişinăului, Damian Hâncu, tânărul de 23 de ani care studiază dreptul la Lyon, Franţa, mai simte bocancii grei şi paturile armelor Kalaşnikov pe corpul său. Oamenii cu cagule l-au lăsat pe Damian cu comoţie cerebrală, cu mâna dreaptă fracturată, cu dureri îngrozitoare de spate şi la piciorul drept. Deşi studiază dreptul la două facultăţi, în Franţa şi în R. Moldova, tânărul nu a reuşit să îşi apere drepturile sale cetăţeneşti atâta timp cât s-a aflat în izolatoarele comisariatelor de poliţie de la noi.

– Erai cu doi jurnalişti suedezi. Cum s-a întâmplat că tu ai fost reţinut, iar ei au scăpat neatinşi?
– Sunt student la Drept la Lyon, dar şi la Chişinău. În acea zi aveam examene de la ora 13.00 până la 15.00. După 15.00 am mers la bibliotecă ca să mă pregătesc pentru alt examen. I-am întâlnit pe aceşti jurnalişti suedezi din întâmplare, la proteste, şi le-am explicat în limba engleză ce se întâmplă în R. Moldova. Am stat cu ei vreo trei ore, după care am mers şi am luat masa împreună într-o locaţie din spatele Casei Presei. Nu am consumat băuturi alcoolice, aşa cum îmi spuneau mai târziu oamenii legii.

– Despre ce ai vorbit cu jurnaliştii suedezi?
– Despre alegeri fraudate şi despre tinerii revoltaţi. Le-am tradus chiar şi sloganele pe care le scandau tinerii, pe 7 aprilie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

– Când te-au reţinut?
– Imediat după ce mi-am luat rămas bun de la cei doi jurnalişti străini. S-a întâmplat în preajma intersecţiei străzilor Puşkin şi 31 august 1989. M-au reţinut oameni cu cagule pe cap. De fapt, am observat încă în timpul zilei că sunt urmărit de persoane necunoscute, care încercau să asculte ce vorbeam cu acei străini. Mereu eram urmărit de la o distanţă de 50 — 60 de metri. După reţinere, am fost dus la Comisariatul General de Poliţie. Acolo am fost percheziţionat. Le spuneam că sunt student în Franţa. „Franţa? Care Franţă?» luau în batjocură tot ce le spuneam eu. Abia când mi-au deschis geanta şi au găsit carnetele de student din anii trecuţi au realizat că nu minţeam.

– Ai fost bătut de oamenii legii. I-ai reţinut la faţă?
– Îmi pare rău că nu i-am reţinut la faţă pe cei care dădeau nemilos cu picioarele şi patul armei Kalasnikov. Eram bătuţi mai mulţi odată, apoi eram repartizaţi în grupuri: cei cu dosare administrative şi cei cu dosare penale. Nu mai vorbesc despre câte injurii mi s-au adus. După asta minţeau şi încercau să se apere, ca şi cum eu i-aş fi numit cu cuvinte murdare. Am fost întrebat de mai multe ori, de oameni diferiţi, câte lovituri mi-au fost aplicate. E greu să spun exact, în condiţiile în care am fost înconjurat de vreo cinci sau poate şase oameni ai legii, care m-au lovit fără pic de milă cu picioarele peste tot. Vroiam să îi reţin măcar cu un ochi. Dar dacă ridicam capul de la pământ, riscam să fiu lovit în faţă cu acei bocanci grei.

– În ce erau îmbrăcaţi?
– Ştiu cu siguranţă că aveau cagule pe cap. Aveau uniforme şi bocanci militari. Încălţămintea era dură, iar acest lucru îl sesizam mai ales atunci când loveau cu picioarele. Cineva m-a lovit intenţionat la mâna dreaptă şi mi-a rupt osul de la deget, ca să nu mai pot scrie. M-au torturat mişeleşte.

– Ce condiţii erau în celulă?
– Era o încăpere foarte mică, în care erau închise vreo 20 de persoane. Probabil, foarte mulţi erau aduşi pentru că au participat la proteste. Mulţi erau bătuţi fără milă. Am dormit pe podeaua rece şi murdară. Nu aveam aer. Singura metodă de a obţine o gură de oxigen era o gaură foarte mică din uşa celulei. Gardienii însă ne furau şi această mică cantitate de aer. Fumau şi suflau fumul de ţigară în acea celulă în care ne asfixiam. Mulţi au leşinat. Şi mie mi s-a întâmplat să leşin de câteva ori. Băieţii din celulă mă trăgeau de haină când vedeau că am leşinat. Uneori strigam din disperare să ne deschidă uşa. Peste vreo cinci ore apăreau câţiva gardieni şi îi scoteau pe cei leşinaţi. În acel scurt moment reuşeam să respirăm ceva aer. Ceilalţi rămâneau în acele condiţii, suportând tortura. Citește în continuare