Nici eroi, nici trădători

Sociologul Petru Negură şi-a lansat vineri, 20 martie, studiul în limba franceză „Ni héros, ni traîtres. Les écrivains moldaves face au pouvoir soviétique sous Staline. 1924-1956” (Nici eroi, nici trădători. Scriitorii moldoveni şi puterea sovietică în epoca stalinistă. 1924-1956).

Volumul analizează contextul social şi politic al genezei şi evoluţiei literaturii moldoveneşti sovietice de-a lungul perioadei staliniste. Potrivit autorului, titlul exprimă perfect lupta şi presiunea extraordinară la care au fost supuşi intelectualii de către autorităţile regimului represiv sovietic. „Am descoperit o lume fascinantă a unor oameni care, puşi în faţa unor presiuni fără precedent, au încercat să ducă o viaţă suportabilă şi principială, în ciuda presiunii anihilante”, a spus Petru Negură.

Pe marginea acestui studiu şi-au expus opiniile mai mulţi specialişti şi oameni de cultură. Istoricul Igor Caşu a reliefat importanţa studiilor despre scriitorii perioadei sovietice fără contribuţia cărora renaşterea naţională nu ar fi putut avea loc. Potrivit lui Caşu, „fără efortul scriitorilor din anii 50, anul 1989 nu ar fi fost posibil”. Istoricul Andrei Cuşco s-a referit la un alt aspect: „M-a interesat modul în care Petru Negură arată posibilitatea unor modernităţi alternative. Pe de o parte, evoluţia normală din Basarabia interbelică, pe de altă parte – ceea ce încercau sovieticii să creeze în Republica Autonomă Moldovenească de peste Nistru”.

Regizorul Mihai Fusu s-a arătat impresionat de relaţiile sinistre dintre autorităţile sovietice şi scriitori. „Studiul lui Negură are o legătură cu subiectul unui spectacol la care lucrez şi textele căruia sunt în întregime luate din literatura transnistreană. Deşi ne aşteptam la ceva haios, am dat de esenţa tragică a acestei literaturi. Şi, ce e interesant, în Republica Sovietică Socialistă Moldova partida transnistreană era compusă din trei reprezentanţi, restul au fost lichidaţi de autorităţi. I-au utilizat, apoi i-au împuşcat”, a menţionat Fusu.

Studiul a fost scris în limba franceză şi a apărut la editura L’Harmattan din Paris. Traducerea românească a cărţii va apărea peste un an. Petru Negură este conferenţiar la Universitatea de Stat din Moldova şi doctor în sociologie. Titlul de doctor l-a obţinut la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales.

Sursa Info-Prim Neo

Anunțuri

Zilele Francofoniei la Chisinau

Începe Festivalul Filmului Francofon

În perioada 21-28 martie, la Centrul Cultural Odeon din capitală se va desfăşura cea de-a 9-a ediţie a Festivalului Filmului Francofon. Evenimentul face parte din cele peste 200 de manifestări organizate în cadrul tradiţionalelor Zile ale Francofoniei în R. Moldova, transmite Info-Prim Neo.

În cadrul festivalului vor fi proiectate filme artistice de diverse genuri. Printre acestea: „Parisul” (2008) în regia lui Cédric Klapisch, „Zile de glorie” (2006) de Rachid Bouchareb, „Cântece de dragoste” (2007) de Christophe Honoré, „Călăreţul de pe acoperiş” (1995) în regia lui Jean-Paul Rappeneau etc.

Solicitată de Info-Prim Neo, Lidia Troianowski, managerul Centrului Cultural „Odeon”, a spus că filmele au fost selectate destul de riguros şi reprezintă cele mai reuşite realizări ale cinematografiei franceze contemporane. „Filmele vor fi prezentate în limba franceză, subtitrate în română. Patru dintre ele vor fi prezentate doar versiune originală, pentru cunoscătorii de limbă franceză”, a precizat Lidia Troianowski. Potrivit aceleiaşi surse, ediţiile Festivalului Filmului Francofon au cel mai mare flux de vizitatori.

Deschiderea festivă a festivalului va avea loc în incinta Centrului Cultural Odeon, la 21 martie, ora 19.00, intrarea fiind liberă.

Câteva filme din cadrul Festivalului vor fi prezentate şi la cinematografele „Patria” din Bălţi (23 martie), Cahul (25 martie), Ungheni (26 martie) şi la cinematograful „Tiraspol” din Tiraspol (24 martie).

Zilele Francofoniei în R. Moldova se vor desfăşura în perioada 20-31 martie, fiind organizate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al R. Moldova, Ambasada Franţei, Alianţa Franceză din Moldova şi Agenţia Universitară a Francofoniei, cu susţinerea Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

INFO-PRIM-NEO

Francesco Gagliardi Production a procurat dreptul de distribuire a filmului „Arrividerci”

Compania italiană de filme „Francesco Gagliardi Production” a procurat pentru următorii 15 ani dreptul de distribuire a filmului „Arrividerci”, realizat de regizorul şi operatorul din R. Moldova Valeriu Jereghi. Contractul a fost semnat vineri, 20 martie, la Roma.

Valeriu Jereghi a spus pentru Info-Prim Neo că „Francesco Gagliardi Production” îşi asumă dreptul de a transpune filmul de pe video pe peliculă cinematografică, să prezinte „Arrividerci” la festivaluri de film din Italia, să desfăşoare o campanie publicitară pentru a prezenta filmul publicului larg în cinematografele din Italia şi la posturile de televiziune RAI 3 şi SKY, precum şi să-l tirajeze pe DVD-uri.

Regizorul a mai spus, că după câteva proiectări în Roma,Veneţia, Torino, filmul „Arrividerci” s-a bucurat de susţinerea autorităţilor centrale şi locale din Italia, precum şi a organizaţiilor non-guvernamentale, inclusiv cele înfiinţate de moldoveni din această ţară.

Semnatarii contractului – „Francesco Gagliardi Production” şi “Prim-Plan Studio” care a produs filmul şi al cărui director artistic este Valeriu Jereghi – au convenit că la începutul lunii iunie filmul va fi demonstrat în cea mai prestigioasă sală din Roma, „AUDITORIUM”, care are 7 mii de locuri şi unde vor fi prezenţi conducătorii Italiei, a primăriei din Roma.

„Arrivederci” este o poveste despre drama a doi copii, de 5 şi 7 ani, a căror mamă este plecată la muncă în Italia. Tatăl a plecat din familie cu ceva timp mai devreme. Copii locuiesc singuri, supravieţuiesc sărăciei, se susţin unul pe altul şi visează să crească mari şi să ajungă în Italia, unde se află mama lor.

Tot în aceste zile, în Italia, s-a decis, practic, soarta scenariului „Păsări călătoare”, semnat de Valeriu Jereghi. Scenariul, care povesteşte despre o perioadă dificilă din istoria Moldovei şi despre dragostea a trei surori faţă de un soldat român, un italian şi un rus, se află de mai bine de un an în sertarele Ministerului Culturii.

Regizorul spune că, după ce a înţeles că nu va putea realiza acest proiect în Moldova, a tradus scenariul în limba italiană şi l-a prezentat producătorului italian Francesco Gagliardi. S-a decis că pelicula va fi produsă de Societa di Produzione Cinematografica “Francesco Gagliardi Production”„Prim-Plan Studio” şi compania „TriT” a lui Nikita Mihalkov din Rusia. Producătorul italian insistă asupra implicării în filmări a starurilor cu renume mondial. Dreptul de ecranizare aparţine producătorului italian. Filmările vor avea loc în Moldova şi Italia.

Sursa Info-Prim Neo